I am so tired

iarna e mereu prea lungă... iarna mi se pare cel mai contradictoriu anotimp... d
in albul pur și imaculat pe care îl afișează inițial ajunge la sfârșit să devină neagră, murdară ... plus că ne aduce stări de oboseală...
a fost o săptămână lunga...trezitul la ora 5:00 AM nu este una dintre plăcerile mele... plus că uneori devine din ce în ce mai greu să te pierzi prin lumea adulților...
mi-e dor de vremurile când eram adolescentă, când totul părea așa de dificil, dar comparativ cu prezentul, era mult mai ușor...

asa e viața

prefer să trăiesc prin lumea copiilor... și probabil preluasem prea multe lucruri din trăsăturile lor ... iertarea, răbdarea, sinceritatea, înțelegerea, iubirea...
mereu am spus că e foarte bine atât timp cât sunt în lumea lor ... viața reală e cruntă, e dură și  te obligă să devii precaut, chiar nesimțit....
de când lucrez am început să mă simt că trăiesc ca în junglă, unde dacă ești cel mai puternic - supraviețuiești, altfel... e vai de tine...
am învățat că dacă îmi pasă prea mult de celălalt devin vulnerabilă... pentru că celălalt  când va avea ocazia mă va ataca cum poate...
am învățat că niciodată nu poți avea încredere în nimeni... pentru că la un moment dat îți întorc destăinuirile, vorbele înapoi...
am învățat că mulți sunt preocupați în a judeca modul în care arăți, te îmbraci fără a mai lua în seamă ce fel de om ești...
am învățat că nu studiile te fac om... dar te ajută să fii privit altfel...
am învățat să fiu privită de sus de persoane care nu ar avea motive să facă lucrul acesta... și să nu mă supăr pentru că mă tratează urât...
am învățat multe lucruri... și nu mi-am terminat lecțiile ... încă învăț... și nu îmi place deloc că trebuie să le învăț... aș vrea să nu trebuiască...

aș vrea să pot rămâne intactă la toate influențele... aș vrea să rămân fără să cunosc toate răutățile... aș vrea...

May Mood

Ți-am promis că nu te voi mai căuta niciodată...
Ți-am promis că nu îți voi mai scrie niciodată...
Ți-am promis... și sper să îmi pot respecta promisiunea... deși aș dori din toată inima să o încalc... dar ... sper să nu uiți ...
Am promis și altora că nu îți voi mai scrie...
Știi tu ... sunt norme sociale care nu îmi dau voie sa îți vorbesc... să îți destăinuiesc...
Ce mai pot face...?
Sper să îți ies in drum... ori să îmi ieși in drum ... să te privesc ... îmbrățișez... și să merg mai departe.... până următoarea dată...
Atât mi-a rămas... voia sorții ... 

 (curios e că simți când mi-e dor de tine ... întotdeauna simți ... )