A tăiat unele momente și amintiri dragi în bucățele mici și le-a pus la păstrare într-un colț îndepărtat și rece al inimii astfel încât acestea au înghețat fiind în siguranță acolo pentru a nu putea dispărea cumva. Astăzi i se făcuse dor... Acum multe zile în urmă, când ziua de astăzi era doar răspuns al întrebării "Și mâine... " era momentul în care strânsese unele din cele mai de preț amintiri pe care acum le scotea din colțul inimii. Erau bucățele mici, înghețate... A încercat sa le scoată pe toate de acolo, dar erau atât de reci că durea când le atingea.
S-a decis sa scoată doar una. A luat-o ușor din ungherul ascuns... Vârful degetelor au usturat un pic dar încet încet a început sa resimtă tot.
Încet, ca în slow motion, se revăzu pe ea stând pe o plapumă în colțul unei camere goale dar cu pardoseala proaspăt șlefuită. Era și el acolo, aprindea lumânări micuțe așezate direct pe podea, una câte una după care rupea bucățele mici de coaja de portocale și le așeza în ceara topită a lumânărilor. În cameră mirosea a lumânări, portocale, frezii galbene și vin.
Cu cat amintirea ținută în palmă se dezmorțea și se topea ușor cu atât o senzație ușoară de usturime combinată cu senzația de căldură se răspândea din vârful degetelor până în fiecare părticică a corpului.
Se văzu pe ea întrebându-l "Ce faci?"
El se întoarse cu privirea spre ea, se opri câteva secunde și ii zâmbi atât cu buzele cât și cu ochii.
Ar fi vrut sa oprească veșnic timpul în acea clipă, să îl vadă zâmbindu-i și aprinzând lumânări cu coji de portocală.
Îl iubea, în acea secundă fără ezitări, fără norme sau limite.
Timpul se scurgea în timp ce ea revizualiza fiecare fracțiune de secundă iar amintirea înghețată i se topea în palmă . O privea și prețuia fiecare moment pe care îl putea retrăi. Atât îi rămăsese. Nu vroia sa piardă și această amintire dragă asa ca înainte de a i se topi toată în palmă o luă și o înghesui la loc în cel mai rece colț al inimii.
