miercuri, 9 februarie 2011

strange

abia deschise ochii... buimacă. inima îi bătea mai tare... mâinile erau ude... reci...
-Hiu! bine c-a trecut! părea că sunt în Țara Minunilor a lui Alice dar în variantă rea... 
dar totuși... privi în sus și ca prin ceață totul reapăru ca înaninte! se afla în aceeași încăpere, în picioare în fața unui lift.
-O, nu!
Ușile liftului se deschiseră și trase pe cineva dinăuntru țipând
-Trebuie să ieși... altfel va intra ea... cea rea!
-Ei, haide înăuntru! Nu fi prostuță! e doar în imaginația ta!
- Okey. zise ea intrând cu neîncredere în spațiul mic al liftului... Ușile se închid și ea zice:
- Am avut un vis așa ciudat!
Dar... înainte de a porni ușile liftului se deschide și intră ea... cea rea...
- Trebuie să fugim! nu așteptă mai mult și îl luă de mână fugind... dar cand ușile liftului se închiseră și se întoarseră erau într-o altă încăpere. În camera lui!
- Ți-am spus!
Mâinile îi tremurau reci și ude
- Acum a trecut! Suntem doar noi... Spuse el prinzându-i fața cu ambele mâini.
- Da... și el privi pe fereastră.
Se apropiară unul de altul... și totul era în siguranță... liniște deplină... timpul se scurgea printre ei, pe lângă ei.
- Nu am crezut că am să te mai văd! zise ea șoptind...
- Ți-am zis că sunt cu tine când visezi! 
- Dar nu vreau să mă trezesc!
- Chiar dacă nu vrei tot te vei trezi dar eu voi rămâne aici... 
- În visul nostru nu poate pătrunde nimeni...
Din nou ea făcu câteva poze... deși știa că atunci când va veni din nou nu vor mai fi... dar spera ca poate astfel va păstra vii amintirile...
- Tu îți amintești de mine cât timp eu nu te visez? 
- Desigur! te aștept mereu... te chem... te strig... îți șoptesc numele la infinit până apari...
- Oare de ce nu mai e ca la început... de ce ai rămas aici în vis când totuși nici realitatea mea nu e foarte rea... dacă nu mă gândesc la tine când nu visez totul e foarte bine. 
Dar din nou totul  prin ceață se schimbă.
- O, nu din nou! Iar l-ai adus în vis...
Din nou tremură și mai tare... sări din pat...
- Nu e așa... suntem doar prieteni... 
Se străduia din greu să șteargă pozele până el nu va observa. dar mâinile îi alunecă, îi tremură. nu reușește.
el e atât de nervos!
- Ce cauți aici cu el? întrebă el.Cât timp credeai că poți să te ascunzi în vis visând la el? Acum sunt și eu... și îți voi distruge visul... 
El se duse spre el și suflă ca într-o păpădie iar el dispăru în van... se ridică asemenea unui fum...
- Acum ești doar a mea! Și. șterge pozele alea! vin încoace... ai luat-o razna...
Ea plângea ghemuindu-se... i-a distrus visul... dar îi rămâne aminterea lui... și poate într-o altă zi îl va găsi din nou acolo... in vis... șoptindu-i numele la infinit...

luni, 31 ianuarie 2011

vântul vieții mi-a furat iubirea mamei...

am deschis ochii grei și era acolo lângă mine... îmi mângâia fruntea fierbinte... și îmi șoptea că va fi bine... am întins mâna să o ating... dar totul a dispărut...
mi-e rău... delirez... de două săptămâni... și mi-e dor de ea... să fie lângă mine... săaibă grijă... să mă facă să uit de tot... să îi simt parfumul... să o strâng tare de mână... mi-e așa de rău... mă simt obosită...


încă puțin... foarte puțin...

Vântul vieții mi-a adus fericirea mamei...

luni, 24 ianuarie 2011

handmade wedding



 precious moments!

in my veins




Nothing goes as planned
Everything will break
People say goodbye
In their own special way
All that you can rely on
And all that you could fake
Will leave you in the morning
Come find you in the day
Oh, you’re in my veins, and I cannot get you out
Oh, you’re all I taste, at night inside of my mouth
Oh, you run away, cause I am not what you found
Oh, you’re in my veins, and I cannot get you out
Everything will changed
Nothing stays the same
Nobody is perfect
Oh, but everyone is to blame
All that you rely on
And all that you can save
Will leave you in the morning
Will find you in the day
Oh, you’re in my veins, and I cannot get you out
Oh, you’re all I taste, at night inside of my mouth
Oh, you run away, cause I am not what you found
Oh, you’re in my veins, and I cannot get you out
No I cannot get you out
No I cannot get you out
Oh no, I cannot get you out
No I cannot get you out
Everything is dark
It’s more than you could take
But you catch a glimpse of sunlight
Shining
Shining down on your face
Your face
On your face
Oh, you’re in my veins, and I cannot get you out
Oh, you’re all I taste, at night inside of my mouth
Oh, you run away, cause I am not what you found
Oh, you’re in my veins, and I cannot get you out
No, i cannot get you out
No, i cannot get you out...
Oh no, I cannot get you...



mi-a monopolizat playlist-ul, nu pot asculta altceva... 

joi, 20 ianuarie 2011

ziua in care am fost mireasa

m-am trezit de dimineață... soarele era mai strălucitor ca niciodată... deși puțin ceața nu îl lăsa să lumineze cât de mult și-ar fi dorit... era ultima dimineață pe care o mai dormisem așa... singură...
totuși mă așteptam să mă simt altfel... să am o stare ciudată... dar nu a apărut de dimineață... a trebuit să mai alerg de la 7:00 până pe la 9:00 prin oraș cu treburi...
la 9:00 mă îmbrăcam cu rochia... singură... așa mi-am dorit... am trimis pe toată lumea la plimbare... și deodată am început să tremur... în timp ce îmi puneam rochia... mănușile... papuceii... toate albe... era ca un vis... ca visul alb pe care probabil cu toții l-am avut...  m-am aranjat... mi-am pus voalul... au apărut cadourile... pozele...
am plecat la starea civilă... zâmbetul îmi stătea pe buze fără a-l putea controla... desigur că m-am semnat greșit... dar când am ieșit de acolo l-am luat de mână pe soțul meu... știind că de acum în mâna lui mă voi pierde tot timpul...
era așa frumos afară... miros de frunze uscate târâite ușor de vânt și arse puțin de soare astfel încât mirosul era și mai intens... crizantemele colorate... totul... era superb!
când îmi reamintesc parcă pluteam... parcă eram cel mai ușor fulg... și m-aș fi ridicat în văduh să îmi privesc fericirea de sus... să mă văd așa... nu credeam că va veni ziua aia... și a fost așa scurtă...
și ochii lui... privirea lui cum mă pierdeam eu în ea o voi păstra adânc în inima mea... să mi-o reamintesc când mi-e greu...

Te iubesc!

marți, 18 ianuarie 2011

mood




bad day... îmi place vocea lui... parcă șoptit țipat... iar melodia îmi da senzația de cursă, urmărit de timpul care curge prea rapid...
azi mi-a fost rău... combinația perfectă între oboseală, sesiune, nopți nedormite, trezit devreme, fugit la serviciu, curățenie, casă, mâncare de făcut, lipsa mea de calciu foarte mare și inima mea care nu prea bate... nu am putut sta la grădi... am venit acasă... mă trântesc în pat... și patul se duce depaaarte de tavan... și eu și el suntem din ce în ce mai mici... mă afund tot mai tare... tot mai departe...

luni, 17 ianuarie 2011

viata este viteza

mule, prea multe... ma opresc si incetinesc totul in jurul meu... de fapt e o iluzie... eu ma opresc in loc si ele trec pe langa mine in zbuciumul, tumultul, viteza zilelor de azi...

m-am rupt de realitate... sage e locul perfect unde acest lucru devine posibil... pentru mine a provocat dependenta... si a creat aceeasi atractie ca si marea... simt la fel cum ma atrage... cum simt ca vreau sa fiu acolo... cu tine... inghetata de frig... band un ceai, incercand sa ma incalzesc... si secundarul sa incetineasca... si totul sa fie bine... cu tine langa mine... mirosul de scortisoara amestecat cu cel al portocalelor si al ierburilor... superb...

vineri, 14 ianuarie 2011

i need more time

timp... are cineva de vanzare?

pacat! penttru ca imi trebuie...

vineri, 31 decembrie 2010

Smallville vs. Vampire diaries

smallville este un serial a căror episoade le-am vazut când eram mică... iar acum am reluat de la sezonul 1 sa urmăresc serialul.
mi-am amintit că atunci când am văzut primul episod am căutat pe google smallville sountrack, motiv pentru care acum multe melodii se regăseau în playlist-ul meu.
Așa se face că la un moment dat mi s-a părut că sunt anumite asemănări între Smallville si Vampire diaries. Pe parcursul serialului Smallville se regăsesc multe personaje din Vampire diaries - chiar si Stefan si Damon din Vampire diaries apar, Damon fiind in Smallville Adam care chiar are un fel de relație cu Lana Lang si este la fel de arogant ca temperament.
Plus că Lana Leng si Elena Gilbert au aproape același stil.



ambele seriale sunt de la WarnerBros - poate le plac brunetele :D

marți, 28 decembrie 2010

love you

summer time... think it was june... No! it was august.
o calduroasa luna august... cand te plictisesti in casa, afara, la mare, la munte... peste tot căldura te moleșește...
te-am văzut din prima zi când am ajuns in botoșani... vroiam să vorbim, dar eram pre invizibilă pentru tine.... dar ploaia mi te-a adus din nou în cale... în cel mai surprinzător mod... probabil gândurile mele îndreptate spre tine în mod necontenit timp de trei zile au alunecat pe aburi de apă ca apoi să se transforme în picuri și odată cu ei să mi te readucă.

încă te simt ca atunci... ciudat... cu fluturași...
era seara târziu... iar noi ne plimbam... eu călcam prin bălți...
oare am mai fi fost azi împreună dacă nu ar fi fost acel sărut? primul sărut...

aveam 8 zile... pentru noi... apoi kilometrii apăreau printre noi... oare am mai fi fost azi împreună dacă am fi fost în mod permanent unul lângă altul...?
oare alți doi urâți se ceartă și se împacă în trecut? sau în viitor...?
tot ce știu e că te iubesc... și sunt cea mai fericită!

joi, 23 decembrie 2010

this mood today




this mood... a lot of memories in my head...  two strangers in the night...

vineri, 17 decembrie 2010

Somnorosul

Doarmea prin tudor!
avea si pretul lipit pe frunte......

marți, 14 decembrie 2010

merita citita! Alegoria broscutelor

Alegoria broscutelor
  Lectia Nr. 1 pentru viata


A fost odata un grup de broscute...
… care voiau sa se ia la intrecere.


Telul lor era sa ajunga in virful unui turn foarte inalt.
Se adunasera deja multi spectatori,
pentru a urmari cursa si a le incuraja pe broscute.

 Cursa urma sa inceapa...
Totusi...
Dintre spectatori nu credea nici unul ca vreuna din broscute va reusi sa ajunga in virful turnului.

Tot ce se auzea erau  exclamatii de genul:

„Oh, ce obositor!!!
Nu vor reusi niciodata sa ajunga sus!“

sau:

„Nici nu au cum sa reuseasca, turnul este mult prea inalt!“

Broscutele incepura se abandoneze
...Cu exceptia uneia singure, care se catara vioaie mai departe...
Spectatorii continuau sa strige:
„E mult prea obositor! Nu va putea nimeni sa ajunga sus!“

Tot mai multe broscute se resemnau si abandonau... ...Doar una singura se catara consecvent mai departe...
Nu voia cu nici un chip sa abandoneze!

In final renuntasera toate, cu exceptia acelei broscute, care cu o imensa ambitie si rezistenta reusi sa ajunga singura in virful turnului!

Dupa aceea, toate celelalte broscute si toti spectatorii au vrut sa afle cum a reusit broscuta sa ajunga totusi in virf, dupa ce toate celelalte se vazusera nevoite sa abandoneze cursa!

Unul din spectatori se duse la broscuta s-o intrebe cum de a reusit sa faca un efort atit de mare si sa ajunga in virful turnului.

Asa se afla ca...

Broscuta invingatoare era SURDA !!!

Morala? Nu asculta niciodata de oamenii care au prostul obicei de a fi intotdeauna negativi si pesimisti...
…fiindca ei iti rapesc cele mai frumoase dorinte si sperante pe care le porti in suflet!

Gindeste-te mereu la puterea cuvintelor,
caci tot ceea ce auzi sau citesti te influenteaza in ceea ce faci!

Deci: Fii MEREU … OPTIMIST!

Si mai ales
Fii pur si simplu SURD cind cineva iti spune
ca nu-ti poti realiza visurile!

 Gindeste-te:

Poti reusi in viata daca vrei cu adevarat!

Vivaldi Autumn



A trecut...
dar încă îmi amintesc zilele de crăciun în care eram toată familia și ascultam muzică clasică la un pick up vechi cu discuri culese din podul bunicii iar eu visam să ajung balerină...
Vivaldi era preferatul meu, iar Toamna îmi plăcea de pe atunci extrem de mult...
Am crescut cu muzică simfonică, dar am ajuns să ascult gălăgie, o gălăgie care îmi place, dar din când în când sufletul mi se întoarce către vechiul playlist.
Cât de frumos suna... și ce talent trebuie să fi avut să compună așa minunății...
Superb!

miercuri, 8 decembrie 2010

She's leaving

exact de sarbatori... acum cand ne intelegeam asa bine...
atat de mult timp m-am purtat urat cu ea... iar acum cand totul era asa bine...
as vrea asa mult sa pot face eu multi bani ca sa nu mai trebuiasca sa plece asa departe... sicilia...
da... am viata mea... dar mama era principalul sprijin acum cand pornesc pe drumul propriei mele vieti...
in fiecare seara vorbeam cu ea la telefon sa imi mai treaca din urat....
atat de mult as vrea sa nu trebuiasca sa plece... sa pot face ceva... dar nu pot....

off...




offf....

Lie to me

Uratu meu se uita la Lie to me. e un film destul de interesant... nu ma atrage in mod deosebit, doar ideea mi se pare foarte interesanta... sa citesti oamenii dupa reactiile acestora. Mi-ar place mult sa fiu in stadiul in care sa pot citi oamenii asa.

Maru cel mai tare motan :D






Maru este un motan superb :D Imi place :D e asa mare si pufos si jucaus :X:X:X

Maru alintatu ;))

luni, 22 noiembrie 2010

Coca Cola



înainte de a merge in pătuț la somnic gândul mi s-a îndreptat către Coca Cola...
La un curs vorbeam cu o doamnă profesoară despre analiza unor produse comerciale asupra creierului uman. surprinzător pepsi a activat doar aria care se ocupa cu percepția gustului, pe când Coca Cola a activiat-o și pe cea a memoriilor, a amintirilor... Oare dece?
Cum să nu îți rămână în minte Coca Cola? pentru mine sărbătorilor de iarnă le asociez mereu Coca Cola, miros de la cojile de portocale... luminițile...
Am crescut visând la Coca Cola și așteptând ziua când ne scotea tata la cofetărie și ne lua cola la sticla de jumatate din sticlă (el zicea că e mai bună).

Nu prea beau Coca cola, doar rar de tot, dar trebuie să recunosc că acel gust specific îmi trezește amintirile legate de sărbătorile de crăciun, împreună cu familia.

Abia aștept Crăciunul!